Vibratiile energetice si dimensiunile universului- partea I

  Salut! Astazi vom vorbi despre un subiect mai complex - vibratii energetice si alte dimensiuni de existenta. 

  Desi este un subiect" la moda" in discutiile spirituale, in cercurile esoterice sau mistice, sau chiar in mass-media, rareori gasesti o explicatie clara, rezonabila a fenomenului. Fiind un subiect atat de vast nu imi voi propune decat o definire a termenilor de baza si o scurta introducere sistematizata a ideilor sale esentiale, astfel incat sa va ofer instrumentele necesare cu care voi (sau eu,de ce nu?) sa puteti aprofunda fenomenul daca sunteti interesati, sau macar sa intelegeti despre ce se discuta, atunci cand veniti in contact cu subiectul respectiv.

Deci sa incepem cu inceputul, cum se zice:

  Totul in univers este energie, intr-o forma sau alta. Materia solida este o iluzie; tot ce vedem in jurul nostru este doar energie condensata in diferite forme (sau tipare energetice) care noua ne apar ca fiind solide.

  Realitatea inconjuratoare are la baza o matrice energetica, un camp energetic UNIC. Este un camp cuantic de energie care ne uneste pe noi cu tot ceea ce vedem in jurul nostru. Acest camp se afla la fundamentul a tot ce exista si are diferite nume: camp cuantic universal, matrice divina, Sursa, camp unificat, zero point field, etc.

   Toata energia se afla intr-o permanenta miscare de tip oscilatoriu, numita vibratie. In fizica, VIBRATIA este definita ca o serie de miscari executate in mod alternant, deci periodic, in jurul unei pozitii de echilibru. Toate formele vibreaza cu o anumita frecventa si lungime de unda. Acestia sunt parametrii de baza care descriu vibratia respectiva.

    FRECVENTA arata de cate ori se repeta o miscare de oscilatie completa in unitatea de timp. Unitatea de masura este numita Hertz. LUNGIMEA DE UNDA este distanta la care se repeta aceeasi forma de unda; in cazul undelor sinusoidale (cele mai des intalnite forme de unda) este distanta intre doua varfuri succesive.

    Acum a sosit momentul să vorbim despre dimensiuni. Dimensiunea a treia, a patra, a cincea – despre ce vorbim? Cei mai mulţi oameni se gândesc la dimensiuni ca la o relaţie între timp şi spaţiu – axele x, y şi z şi cu timpul care este cea de a patra. Nu despre asta vorbim aici. Diversele nivele dimensionale sunt mai mult legate, mai mult decât orice altceva de armonice şi de muzică. Pianul are, de la nota Do de jos la nota Do de sus, 8 clape albe pe tastatura care reprezinta tonurile notate cu litere de la C la C, ca in figura de mai jos. Aceasta este octava obişnuită. Între ele se află 5 chei negre, care reprezinta semi-tonurile. Impreună formeaza gama cromatică, adică cele 13 note. De fapt sunt 12 iar cea de a treisprezecea este prima din următoarea octavă. Deci, de la un C la celălalt, sunt de fapt 13 paşi şi nu 8.

   Sunetul este o unda sinusoidala, la fel ca si lumina sau radiatia electromagnetica in general. În toată această realitate în care ne aflăm, toate lucrurile au la bază unde sinusoidale. Fizica cuantica priveste tot ce există in realitate in doua moduri- ca fiind alcatuit din particule sau ca fiind compus din unde care oscileaza(vibreaza) permanent. Din aceasta a doua perspectiva, toate obiectele reale, fizice, sunt de fapt modele de vibratie a undelor energetice. Daca suprapui aceasta viziune a lumii (ca o lume a undelor vibrand pe frecvente diferite) peste realitatea armonicilor muzicale , putem in sfarsit sa definim dimensiunile.

  Nivelele dimensionale de existenta sunt date de diferitele lungimi de unda cu care vibreaza energia in univers. Altfel spus, diferenta dintre aceasta dimensiune si o alta este chiar diferenta intre lungimea de unda aici si lungimea de unda cu care energia vibreaza acolo. E ca la radio: roteşti butonul şi receptionezi o lungime de undă diferita. La fel e şi cu dimensiunile. Dacă schimbi lungimea de undă a conştiinţei tale şi prin asta toată lungimea de undă a tiparului tău corporal din acest univers, pur şi simplu dispari din această lume şi reapari în cea cu care te-ai acordat. S-a teoretizat că lungimea de undă în care trăim în acest moment este, probabil, 7,23 cm.  

  Ca si la notele muzicale, exista o limita clara intre unde se termina o dimensiune si unde incepe cealalta, data de lungimea de unda. Acest lucru este valabil si pentru frecventa de vibratie a energiei.

   Cu cât urci mai mult, în nivelele dimensionale, lungimea de undă se scurtează, frecventa se mareste, iar energia creşte. Dacă cobori, lungimea de undă creşte, frecventa scade, iar energia descreşte, devine mai densă.

  Dacă privim fiecare notă din scala cromatică ca un cerc, avem 13 cercuri. Fiecare cerc reprezintă o cheie/clapă de pian albă sau neagră. Cercul colorat de la sfârşit este cel de al treisprezecelea şi cel care începe următoarea octavă. Cercul acesta de aici reprezintă dimensiunea a treia. Aici suntem noi. Cercul următor este dimensiunea a patra-aici se află fiinţele care fac channelling;tot aici explorezi când eşti proiectat astral sau visezi lucid. Asa cum vă daţi seama, sistemul muzical urcă şi coboară al infinit – octave ale octavelor ale octavelor. Teoretic, aşa se întâmplă şi în Univers. Un spectru infinit de universuri, în ambele sensuri – în sus şi în jos.

    Dintre dimensiuni, aş vrea să menţionez una anume, cea de a patra dimensiune, care este cunoscută, în general ca tărâmul astral. Cei care au vizitat tărâmul astral se regăsesc de obicei, într-un mediu în care toate simţurile par extrem de mărite. Gândurile pot, de fapt, să se contureze instantaneu şi orice ceea ce ne dorim se poate manifesta, în procesul creaţiei, folosindu-ne de puterile imaginaţiei. Planul astral vibrează la o frecvenţă mult mai înaltă decât planul fizic. Nu există gravitaţie, sau dacă există, nu eşti legat de ea. Atunci când vizitezi tărâmul astral, afli că acesta, este, în esenţă, împărţit în 3 secţiuni.
 

    Planul astral de jos vibrează cu o frecvenţă foarte joasă, este relativ întunecat şi mai primitiv. Unii l-au descris ca Infernul lui Dante iar alţii se gândesc la el ca la Purgatoriu. Aici se află multe suflete pierdute dar de obicei aici merg oamenii atunci când visează sau se proiectează astral

     Tărâmul Mijlociu este tărâmul plin de curcubeie duble cu culorii vii şi cu frumuseţi atât de deosebite încât e imposibil să încerci să raţionalizezi. Totul, inclusiv obiectele neanimate au o aură de energie care emană din ele. Timpul este pentru noi o mare iluzie, iar în acest tărâmuri pare distorsionat – mulţi oameni au spus că au fost în stare să perceapă evenimente din trecut şi din viitor.

    Tărâmurile astrale înalte sunt denumite de creştini Raiuri sau Summerland/Tărâmul verii de către spiritualişti. Acest loc se află dincolo de înţelegerea celor mai mulţi oameni dar este un tărâm foarte pur şi angelic. De fapt aici stau îngerii. Oh da! Îngerii există. Peste tot în lume, oamenii au povestit că au fost vizitaţi de îngeri. Ei vin de aici.

     Cu cât cresc nivelele dimensionale cu atât mai puţin se ştie despre ele deoarece puţini oameni au fost cu adevărat acolo ca să scrie despre ele iar cei care au fost, le-a fost foarte greu să exprime în cuvinte asemenea experienţe.

  Daca ti-a placut articolul acesta si vrei sa afli mai multe informatii sau esti doar curios, acceseaza si rubrica "Va recomand sa cititi neaparat" in coloana din dreapta, unde vei gasi cele mai importante informatii care am vrut sa ti le comunic. Lista "Temelor discutate pe acest blog" sau caseta de cautare, ambele tot in coloana din dreapta, te pot ajuta sa gasesti mai usor ceea ce te intereseaza. 

   Ti-am starnit interesul? Atunci inscrie-te ca membru pe acest blog sau aboneaza-te la RSS feed, ori pentru a primi articolele pe mail si vei fi la curent cu toate postarile mele. Pe curand!

    

De unde m-am inspirat si ce va recomand sa vizionati/cititi:
1. http://elenacocis.ro/spirit-science-7-dimensions/
2. Drunvalo Melchizedek - Floarea Vietii, vol I
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Dimension_(disambiguation)

Matematica,limbajul universului- partea a II-a - matematica lui Dumnezeu

    La prima vedere, matematica nu pare să aibă o legătură directă cu viaţa. Între ştiinţele cu care ne-am obişnuit, matematica pare a fi domeniul cel mai abstract, care nu furnizează decât unele instrumente pentru descrierile ştiinţifice ale fenomenelor fizice, instrumente considerate de multe ori, mai ales de nespecialişti, mult prea diferite de realitatea concretă. Însă nu este aşa. Suntem uimiţi când descoperim în spatele unui proces natural legile matematicii, ceea ce înseamnă că formele abstracte matematice ghidează formele naturale. Dar surpriza este şi mai mare când descoperim că numai pentru anumite forme abstracte matematice avem un corespondent în formele naturale.

    În Matematică există o infinitate de șiruri de numere, care au la bază o formulă, pe baza căreia se generează elementele șirului.Printre infinitatea de șiruri existente în lumea matematicii, italianul Leonardo of Pisa, cunoscut și sub numele de Fibonacci, a descoperit un șir de numere extraordinar de interesant: „0, 1,1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, 1597…”. Formula pe baza căruia se obține acest șir este una foarte simplă: primele două elemente ale șirului sunt 0 și 1, iar al treilea element se obține aduându-le pe primele două: 0+1 = 1. Al patrulea se obține aduându-le pe al treilea cu al doilea (2+1=3) și tot așa, până la infinit. El se reprezinta geometric sub forma unei spirale, Spirala lui Fibonacci.

     Primul lucru interesant care se observă în acest șir este că dacă împărțim un element al Șirului Fibonacci la precedentul său obținem rezultatul 1,61803. Acest lucru este valabil de la 14-lea element în sus (233:144=1,61803, 377:233=1,61803, etc.), indiferent cât de mare a fi acel număr din șir.

   Acest număr a fost denumit φ (phi) fiind considerat încă din antichitate Raportul de aur sau Numărul de aur, datorită întâlnirii frecvente a acestui raport în lumea care ne înconjoară. Se află în raportul de aur oricare două numere care îndeplinesc condiția de mai jos:

    Acest numar special se regaseste in alcatuirea corpului uman (raportul dintre diverse sectiuni ale degetelor mainii, lungimea bratului, in proportia fetei) dar si peste tot in natura, la fluturi, pisici,flori,broaste,pesti, etc.

     In lumea oamenilor a fost considerat din vechime o expresie a perfectiunii si o masura precisa a ceea ce este considerat frumos. Primii care l-au folosit au fost egiptenii, majoritatea piramidelor fiind construite ţinând cont de numărul de aur. Grecii au fost însă cei care l-au denumit astfel, folosindu-l atât în arhitectură cât şi pictură şi sculptură. Dealtfel el se mai notează şi cu litera grecească "fi", de la sculptorul grec Phidias. El a construit Parthenonul pornind de la raportul de aur. În pictură a fost folosit mai ales în Renaştere, probabil cea mai discutată utilizare a acestui concept fiind în tabloul lui Leonardo da Vinci, "Mona Lisa". Până şi în muzică apare acest raport, se presupune ca Bach sau Beethoven au ţinut cont de el în compoziţiile lor, desi nu se poate dovedi.

  Aplicabilitatea Șirului lui Fibonacci și a proporției phi în Univers este fascinantă. Acest raport (phi) poate fi găsit şi la alte plante ce prezintă forme în spirală, precum conurile de brad sau ananasul. Multe alte plante (precum trandafirii) au ca număr de petale un număr din seria lui Fibonacci (sau foarte apropiat de acesta). Locul ramificării multor specii de plante se produce la distanţe procentuale cu numerele şirului lui Fibonacci, deci conform rapoartelor de valoare constantă phi.

  Valurile mării iau forma unei spirale când se apropie de țărm și pot fi astfel reprezentate geometric pe baza numerelor 0, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 și 55.La fel și spiralele formate în galaxiile din Univers pot fi reprezentate grafic pe baza Șirului lui Fibonacci.

   Recurenta atat de mare in alcatuirea atat a fiintelor vii cat si a corpurilor cosmice, i-a atras lui phi denumirea de Proportia Divina. Phi simbolizeaza perfectiunea, Spiritul divin insasi: nu are inceput, nici sfarsit; tot ce este viu tinde catre acest raport, este sursa mai multor secvente matematice si se regaseste peste tot din microcosmos pana in macrocosmos. 

     Sirul lui fibonacci este modul Vietii de a crea proportia divina; daca facem raportul a oricaror doi membri alaturati ai sirului, vom observa ca rezultatul oscileaza in jurul lui phi, din ce in ce mai aproape pana ce in final se confunda cu el... Phi este idealul, perfectiunea, dumnezeirea; nu are inceput si nici sfarsit. Viata nu poate lucra cu asa ceva; ea nu poate duplica PHI, deoarece nu stie cum sa creeze din ceva ce nu are inceput, asa ca va folosi Sirul lui Fibonacci, care are un inceput si unul foarte simplu, rudimentar, (exact ca o samanta incoltita) si apoi devine treptat mai complex, apropiindu-se din ce in ce mai mult de Sursa, de ideal. Daca Phi este perfectiunea, spiritul, atunci Sirul lui Fibonacci este viata reala care tinde spre perfectiune.

     Ce este fascinant la toată această demonstrație este următorul lucru: „Cum de se leagă atât de bine ceea ce noi oamenii am dedus prin mintea noastră, așezând numerele într-un fel, și descoperind proporția phi, cu cochilia unui melc, apoi cu dispunerea geometrică a semințelor pe floarea soarelui, apoi cu dispunerea solzilor pe aripile unui fluture, și cu alte elemente ale creației?” 

    Într-o lume în care învățământul academic susține în mod oficial evoluționismul ca teorie a apariției Universului, lăsând de înțeles că nu există Dumnezeu și că totul s-a creat de la sine în mod întâmplător, Șirul lui Fibonacci este un argument (din miliardele de argumente pe care ni le pune la dispoziție Universul) că nimic nu este creat la întâmplare, și toate se leagă, toate au la bază inteligența unui Creator, care nu ne obligă să-i acceptăm prezența dar care ne lasă singuri să tragem concluziile din ceea ce vedem în Univers.

De unde m-am inspirat si ce va recomand sa vizionati:

1.http://elenacocis.ro/spirit-science-10-math-of-god/

2. videoclipul de pe youtube:

Matematica, limbajul universului- Geometria sacra(continuare)

   

     Geometria Sacra utilizeaza modele geometrice pentru a ne ajuta sa intelegem evolutia constiintei si natura divina a oamenilor, dar si lumea materiala de asemenea.Am vazut in postarea anterioara ca una dintre cele mai sacre figuri geometrice este Floarea Vietii. In interiorul acestui model pot fi regasite toate formele geometrice fundamentale cunoscute noua si prin care poate fi desenat(creat) orice obiect din lumea materiala. Astfel simbolul Floarea Vietii este cunoscut si ca "modelul creatiei", exprimand totodata unitatea tuturor obiectelor "separate" ce au fost create folosind acelasi tipar din aceeaşi sursă... forţa inteligentă pe care unii o numesc "Dumnezeu".

    Modelul in care este creat Floarea Vietii poate continua la nesfarsit, dar anticii intotdeauna se opreau dupa 19 cercuri(modelul de mai sus). De ce? pentru a ascunde continuarea, care este cea mai sacra imagine din univers si nu era pentru ochii oricui!

    Pentru a ajunge la acest tipar, eliminati marginea desenului si trasaţi un alt set de cercuri exterioare, aşezate pe cercul exterior alcătuit din punctele de intersecţie, pentru a completa cercurile incomplete.

   Imaginea care se formeaza se numeste "Fructul Vietii"si este intr-adevar cel mai important si mai sacru model geometric din univers: 

Fructul Vietii

   Poarta acest nume deoarece este rezultatul procesului de constructie geometrica care a inceput cu cercul divin (Monada), ilustrand toate fazele prin care trece viata, de la crearea din neant pana la apogeu- producerea fructului. Fructul Vietii este sursa a tot ceea ce exista; contine inglobate in el 13 sisteme informationale, fiecare dintre ele explicand un alt aspect al realitatii. Descifrand aceste sisteme informationale obtinem accesul la orice de la fiziologia corpului uman pana la alcatuirea galaxiilor. Folosind primul sistem, de exemplu, este posibil sa produci orice structura moleculara si orice structura celulara vie care exista in univers. Toate elementele de constructie a materiei, a realitatii fizice si chimice, pot fi deduse din Fructul Vietii!

   Dar aceasta imagine  este extrem de importanta si din alt motiv: pana acum am explorat doar geometria feminina, care se intemeiaza pe sfere. Insasi Fructul vietii este esenta energiei feminine, fiind alcatuit numai din sfere. De la el insa putem incepe sa construim primele forme geometrice masculine (formate din linii drepte si unghiuri). Pentru aceasta vom trasa linii drepte din centrul fiecarui cerc catre toate cercurilr alaturate, obtinand figura de mai jos, care poarta numele de "Cubul Metatron":

    Cubul Metatron este una din cele mai importante figuri geometrice sacre, fiind pe de o parte un simbol al energiei masculine, iar pe de alta parte unul din tiparele fundamentale de constructie din univers, deoarece este structura care defineşte Solidele Platonice. 

   Solidele Platonice sunt cinci structuri care sunt cruciale, din pricină că ele reprezintă elementele constitutive ale vieţii organice. Aceste cinci structuri se regăsesc la minerale, în formele de viaţă însufleţite şi neînsufleţite, în sunete, muzică, limbaj, etc.

  Conform mitologiei, Creatorul ar fi cucerit haosul prin impartirea lui in patru elemente.Construirea universului implica trecerea la geometria spatiala, obtinerea de volume. Spatiul arhetipal de unde se formeaza tiparele geometrice este Sfera (monada); asadar orice forma geometrica creata in cadrul sferei va trebui sa respecte principiul ei de egalitate in toate directiile. In tot universul, exista doar 5 forme unice care intrunesc aceste caracteristici: au toate fetele de aceeasi marime,toate marginile au aceeasi lungime, au un singur tip de unghi si toate varfurile se circumscriu perfect unui cerc (sau sfera). Acestea sunt descrise prima data de Platon si de aceea sunt cunoscute ca si Solidele Platonice. Fiecare corespunde unuia din cele 4 elemente fundamentale iar al 5-lea este chiar cosmosul:      

Icosaedru(Apa)

 

Cubul (Pamant)

Octaedru(Aer)

Tetraedru(Foc)

Dodecaedru (eter sau cosmos)

     

   Acestea sunt cele mai economice expresii ale spatiului, din care deriva si caracteristicile tiparelor intalnite in natura. Cubul, tetraedrul si octaedrul se regasesc ca si structuri cristaline in tot regnul mineral. Dodecaedrul si icosaedrul apar la unele forme de plancton marin, virusi si compusi minerali precum grafitul. Toate structurile celulare si moleculare de baza au una dintre forme geometrice.Toate elementele din tabelul periodic al lui Mendeleev au o relatie geometrica cu una dintre solidele platonice. Practic, toata materia fizica vie sau non-vie din univers se poate reprezenta prin cubul lui Metatron! Oriunde in fizica, chimie sau biologie aceste forme sacre le regasim adesea, si abia acum sunt re-descoperite de cercetatorii moderni. 

    Asa cum spuneam, din Fructul Vietii rezulta 13 sisteme informationale. Acesta de mai sus este primul dintre ele: din Fructul Vietii rezulta Solidele Platonice care exprima elementele chimice din sistemul periodic, caramizile de constructie a structurii fizice a materiei in tot universul. Al doilea sistem informational arata cum vibratia, sunetul, harmonicile, muzica in general pot fi descrise pornind de la cubul lui Metatron, care apare tot din Fructul Vietii. 

   In concluzie, tot ceea ce stiinta moderna stie despre elementele chimice poate fi legat de solidele platonice, care provin din cubul lui metatron, care provine din fructul vietii, care e format in floarea vietii, care este creata de Spirit, de constiinta divina!

De unde m-am inspirat si ce va recomand sa vizionati/cititi :

1.http://www.thespiritscience.net/ sau varianta in romana : Stiinta Spiritului Ep.6 Floarea Vietii
2. cartea lui Drunvalo Melchizedek- Floarea Vietii